You are here

Întrebări frecvente (FAQ) - elaborate în colaborare cu Misiunea EUBAM

  •  Având în vedere că și Ucraina are un Acord de Asociere/DCFTA cu UE, care sunt așteptările pentru utilizarea certificatului EUR.1 în comerțul preferențial dintre Moldova și Ucraina? De exemplu, ar fi posibil ca în Moldova să fie aplicate preferințe pentru mărfurile cu originea din Ucraina exportate din Ucraina cu un certificat EUR.1?

Utilizarea certificatului EUR.1 între Ucraina și Republica Moldova va fi posibilă atunci când se creează o bază legală pentru aceasta, de exemplu prin adoptarea în acordul de liber schimb (ALS) dintre ambele țări a regulilor de origine în Convenția Pan-euro-mediteraneană (PEM). Introducerea regulilor de origine PEM în acordul bilateral va lega, de asemenea, acordurile de liber schimb încheiate de Moldova și Ucraina cu alte țări din zona PEM, cum ar fi UE. Același lucru este valabil și în ceea ce privește comerțul preferențial cu Georgia, care a aderat recent la Convenția PEM.
Deoarece chestiunea implică o modificare a acordurilor internaționale, care necesită timp, utilizarea EUR.1 în comerțul dintre Republica Moldova și Ucraina nu poate fi așteptat în viitorul apropiat.
În prezent, preferințele nu pot fi acordate nici pentru bunurile ucrainene importate în Moldova, nici pentru bunurile moldovenești importate în Ucraina, pe baza certificatului EUR.1 eliberat în oricare dintre cele două țări sau în UE. De asemenea, nu este posibil să se recunoască originea preferențială a UE în comerțul bilateral dintre Moldova și Ucraina.  

  • Care ar fi beneficiile pentru operatori la adoptarea regulilor de origine PEM în ALS între Moldova și Ucraina?

Posibilitățile de obținere a materialelor originare vor fi extinse la o zonă mai largă, ceea ce va facilita o mai bună utilizare a preferințelor din ALS Moldova-Ucraina, precum și cele din cadrul ALS pe care fiecare dintre țări le are cu alți parteneri PEM cu care cumulul este aplicabil. De exemplu: operatorii moldoveni ar putea utiliza materiale ucrainene în producția de bunuri destinate exportului către UE și materiale UE destinate exportului în Ucraina.
De asemenea, ar fi posibil să se primească și să se trimită în condiții preferențiale mărfurile tranzacționate între aceste țări, deoarece i se va permite să emită dovezi de origine preferențiale pentru mărfurile originare din oricare dintre țările cu care se aplică cumulul. Dovezile de origine ar putea fi emise, de exemplu, la exportul de bunuri UE către Ucraina sau la bunuri ucrainene către UE, precum și la primirea de bunuri UE din Ucraina sau bunuri ucrainene din UE.
Pe scurt, condițiile pentru comerțul cu Moldova, Ucraina și UE vor fi precum sunt condițiile existente în prezent între Moldova, UE și țările CEFTA. Acestea ar putea fi extinse în urma încheierii de noi ALS și/sau a adoptării regulilor de origine PEM în comerțul preferențial care implică alte părți ale Convenției PEM.

  • La exportul către UE sau către o țară CEFTA, este permisă în dovada de origine menționarea unei țări de origine diferită decât Moldova? De exemplu, dacă mărfurile importate în Republica Moldova cu dovadă de origine, după o anumită perioadă de timp, fără să fi fost folosite, trebuie trimise în întregime sau parțial țării din care au venit sau în o altă țară?

Da, regulile de origine PEM prevăd o astfel de opțiune în baza prevederilor cu privire la cumularea pe diagonală (cazurile de menținerea originii). Dovezile de origine care urmează să fie emise în Moldova ar trebui să se bazeze pe dovada de origine pentru mărfurile în cauză emisă în țara parteneră de unde mărfurile au fost anterior introduse în Moldova. Trebuie remarcat faptul că, în cazul în care se eliberează un certificat EUR.1 la exportul din Moldova, acesta ar fi conform procedurii obișnuite și nu ca un certificat de înlocuire/supleant (destinat utilizării în țara importatoare).

  • Având în vedere că Moldova este parte contractantă la Convenția PEM, poate fi emis un certificat EUR.1 pentru o țară din zona PEM cu care Moldova nu are un ALS, de ex. Egipt?

Nu, deoarece nu există niciun temei juridic pentru asta. Certificatele EUR.1 și alte dovezi de origine au relevanță și trebuie aplicate numai în cadrul anumitor acorduri de liber schimb specifice, care sunt în vigoare între țara de export și import, precum și între celelalte țări din zona PEM care au participat la dobândirea originii produselor respective. De exemplu, Moldova nu poate emite un certificat EUR.1 Egiptului pentru mărfuri de origine moldovenească sau pentru mărfuri de origine europeană, chiar dacă în al doilea caz există un ALS între Egipt și UE.

  • Întrucât UE, Moldova și Turcia sunt părți contractante la Convenția PEM și există două acorduri bilaterale de liber schimb între fiecare dintre ele, este posibil cumulul diagonal între cele trei părți?

Da, cumulul dintre UE, Moldova și Turcia este posibil din data de14.09.2018 – data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C325/6 din 14.09.2018 a ”Avizului Comisiei privind aplicarea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene sau a protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal între părțile contractante la această convenție”.

  • O companie cu statut de "exportator aprobat" autorizată de SVRM are dreptul de a exporta mărfuri dacă nu este producătorul acestor mărfuri exportate?

Mărfurile aprobate pentru export conform statutului de exportator aprobat sunt stabilite în certificatulemis de SVRM. Natura bunurilor care sunt incluse în certificatul de Exportator Aprobat depinde de ce a solicitat candidatul pentru obținerea statutului, adică de modul în care a fost completat formularul. Dacă formularul nu conținea informații cu privire la mărfurile care nu sunt produse de solicitant, certificatul nu va include aceste bunuri. Astfel, solicitantul nu are dreptul de a exporta bunuri pe care nu le-a produs folosind statutul de "exportator aprobat". Pentru a extinde domeniul de aplicare al certificatului de Exportator Aprobat, el/ea trebuie să depună o cerere suplimentară menționând aceste informații specifice.

  • Care sunt avantajele statutului de exportator aprobat?

Statutul de "exportator aprobat" împuternicește operatorul economic să declare (să îşi auto- certifice) originea preferențială a mărfurilor pe care le exportă prin includerea unui text special (declarația de origine) în factură sau în alt document comercial, fără a fi necesară obținerea de la vamă a unui certificat de circulație EUR.1. Nu există o limită de valoare a mărfurilor pe care le poate exporta conform acestei forme speciale de certificare a originii preferențiale. Beneficiile pot fi menţionate după cum urmează: facilitarea operațiunilor de export prin economisirea timpului și a costurilor (în Republica Moldova taxa pentru emiterea unui certificat EUR.1 constituie 6 euro); mai mult respect/apreciere de la omologii din țara importatoare, pentru că el/ea va fi perceput ca un partener de încredere; mai multe cunoştinţe în domeniul originii mărfurilor, deoarece el/ea este obligat să dețină, să mențină și să actualizeze cunoştinţele și înțelegerea regulilor de origine.

  • Dacă factura conține mărfuri originare din UE, cât și din alte țări (de exemplu din China), iar valoarea totală a facturii depășește 6000 EUR, însă valoarea mărfurilor originare din UE este mai mică de 6000 EUR, este posibil de a prezenta această factură drept dovadă a originii preferențiale a mărfurilor?

Da. Cu toate acestea, mărfurile originare din UE trebuie să fie clar indicate în factură, prin marcarea articolelor respective sau prin menționarea originii mărfurilor în rubrica specială destinată acestui scop. Pe lângă acesta, textul declarației pe factură trebuie să specifice explicit originea preferențială. Dacă factura conține mărfuri care au o origine preferențială diferită, toate aceste mărfuri trebuie să fie menționate.

  • Utilizarea unei alte limbi, diferite de limba engleză, pentru înscrierea în certificatul EUR.1 a mențiunii “eliberat retroactiv” este un motiv pentru autoritățile vamale de a refuza certificatul?

Conform regulilor stricte ale Convenției PEM, la care Moldova a aderat la 1 septembrie 2015și au intrat în vigoare la data de 01 decembrie 2016, mențiunea “emis retroactiv“ trebuie să fie în limba engleză. Scopul acestei reguli este de a simplifica și de a facilita activitățile comerciale prin evitarea utilizării unor versiuni lingvistice diferite, ceea ce ar putea crea confuzii în țara de import.

  • Este posibil ca mărfurile să fie exportate dintr-un stat membru al UE diferit de statul care a eliberat certificatul EUR.1 sau să existe un exportator aprobatîntr-un stat membru diferit de statul din care se exportă mărfurile?

Teritoriul vamal al UE este un teritoriu unitar (care include teritoriile statelor membre ale UE). În general, în scopurile de certificare a originii, UE reprezintă un tot întreg, este o parte integrantă. Prin urmare, orice stat membru poate fi considerat drept țară exportatoare și, în unele cazuri, acest stat membru poate fi diferit de cel în care este stabilit exportatorul și în care este ținută evidența privind originea mărfurilor.
Pentru certificarea originii preferențiale, exportatorul (inclusiv cel aprobat) este persoana care poate stabili și certifica originea (în baza documentației pertinente), poate răspunde la verificările ulterioare și poartă răspundere pentru corectitudinea declarațiilor sale privind originea. Aceste relații comerciale necesită a fi clar identificabile în documentele prezentate împreună cu certificatul de circulație EUR.1.

  • De ce o companie moldovenească trebuie să plătească drepturi de import pentru materiile prime neoriginare importate dintr-unul din statele membre ale UE atunci când taxele similare au fost deja percepute în UE? Care este soluția pentru evitarea dublei impuneri?

Regula stabilită prin Protocolul II al Acordului ZLSAC între UE şi Moldova prevede că taxele trebuie plătite în țara exportatoare ca și cum produsele obținute din materiile neoriginare sunt reținute pentru uz intern. Aceasta nu ia în considerare dacă drepturile de import pentru materii neoriginare au fost plătite în statul membru al UE care furnizează aceste materii pentru prelucrarea și importul ulterior al produsului final în UE. Aşadar, dacă agent economic moldovenesc importă din UE materii prime care au fost deja puse în liberă circulație în UE, plata dublă (în UE și în Moldova) a drepturilor pentru aceste materii prime este inevitabilă. O posibilă soluție pentru evitarea plăţii duble este dacă obiectul tranzacției constituiemărfurile care nu sunt puse în liberă circulație în UE, dar sunt plasate acolo într-un regim suspensiv (de exemplu, antrepozit vamal, zona liberă etc.).

  • Când a intrat în vigoare Protocolul II al Acordului ZLSAC și de ce companiile trebuiau să plătească drepturi de import pentru mărfurile neoriginare după 1 ianuarie 2016, chiar dacă materiile prime au fost importate înainte de 31 decembrie 2015? Cum este posibil de returnat drepturile acestea?

Acordul ZLSAC între UE şiRepublica Moldova, inclusiv Protocolul II, se aplică provizoriu începând cu 1 septembrie 2014. Totuși, în paralel, până pe 31 decembrie 2015, au continuat să se aplice preferințele comerciale autonome (PCA) ale UE față de RM. În acea perioadă, agenţii economici din RM au avut posibilitatea de a alege să exporte produse către UE utilizând unul dintre cele două regimuri preferențiale, aplicând prevederile Protocolului II al AA ZLSAC între EU şi Moldova, sau regulile de origine ale UE pentru PCA prevăzute în Regulamentul 2454/93. Prin urmare, în cazul alegerii regimului preferențial în cadrul PCA, drepturile de import pentru materiile neoriginare importate în Moldova în scopuri de producție pentru exporturile preferențiale ulterioare către UE nu au fost plătite, deoarece regulile de origine ale UE pentru PCA nu au o condiție de nerambursare. Începând cu 1 ianuarie 2016, ZLSAC a devenit singurul regim preferențial disponibil, care impune aplicarea obligatorie a regulii de nerambursare în Republica Moldova, așa cum prevede Protocolul II. Conform dispoziției care reglementează regula, obligația de plată a taxelor apare atunci când se eliberează dovada de origine (începând cu 1 ianuarie 2016), și nu atunci când materiile neoriginare au fost importate (până la 31 decembrie 2015). Prin urmare, aceste drepturi sunt datorate, adică nu se permite rambursarea drepturilor.

  • Care este diferența principală în certificarea preferențială de origine în cadrul PCA și AA ZLSAC între EU şi Moldova?

Regulile de origine ZLSAC (Protocolul II și amendamentul său ulterior pentru alinierea la regulile de origine pan-euro-mediteraneene) introduc unele elemente noi în schimbul preferențial între UE şiRepublica Moldova care nu se regăsesc în PCA, cum ar fi:
a) interzicerea nerambursării, sau scutirii de taxe vamale;
b) posibilitatea acordării statutului de exportator aprobat agenţilor economici din RM(conform PCA acest statut a fost prevăzut doar pentru exportatorii din UE);
c) posibilitatea cumulării diagonale cu alte țări din zona pan-euro-mediteraneană cu care UE și Moldova au acorduri de liber schimb cu reguli de origine identice;
d) posibilitatea ca autoritățile vamale din Moldova să solicite autorităților vamale ale statelor membre UE să efectueze o verificare ulterioară a dovezilor de origine preferențială emise în UE.